Muzeul Ceasului din Ploiesti este situat in apropiere de centrul orasului si este unicul muzeu de acest fel din Romania. Colectionarea ceasurilor a inceput in anul 1963 sub coordonarea muzeografului si profesorului Nicolae Simache. Colectia de ceasuri a fost initial pate din muzeul de Istorie deoarece Niclae Simache era director. Atunci cand numarul de ceasuri s-a marit, la inceputul secolului XX s-a mutat in casa avocatului Luca Elefterescu, prefect de Prahova si om de afaceri. Ulterior cladirea a fost reamenajata in acest scop si in 1972 a fost inaugurat oficial Muzeul Ceasului. In 1993, ca semn de omagiu pentru fondatorul sau, muzeul a fost denumit Muzeul Ceasului Nicolae Simache.
Muzeul Ceasului găzduieşte în prezent o colecţie valoroasă de aproximativ 4000 de ceasuri şi componente ale acestora, din care aproximativ 500 sunt expuse publicului. Cele mai vechi ceasuri datează din secolul al XVI-lea, sunt ceasuri astronomice create de orologierul olandez Jacob Acustodia şi neamţul Jeremias Metzker, care ne indică mişcările lunii, ale soarelui, zilele, lunile şi anotimpurile de peste an. O creaţie mai veche este şi ceasul cu apă al lui Charles Rayner, realizat în anul 1654.
Printre cele mai de preţ exponate ale Muzeului Ceasului se numără pendula creată în stil Ludovic al XIV-lea. Caseta are un aspect alungit şi este împodobită cu decoraţiuni din bronz, aurite, iar cadranului din metal i s-au ataşat plăcuţe din email în care sunt gravate orele. Stilul rococo este reprezentat de o piesă creată la firma ceasornicarului parizian Brulfer, iar stilurile Boulle, Rocaille şi Empire se reflectă în creaţiile artiştilor francezi şi austrieci.
Un alt gen de ceas expus este acela montat în tablou. Există câteva exemplare de acest gen numite „tablourile cu ceas”, atribuite stilului Biedermeier. Două dintre ele sunt picturi intitulate „Târgoveţi la Salzburg”, respectiv „Tablou cu scenă de bivuac”, iar al treilea se diferenţiază prin lipsa elementului pictural, având, în schimb, ornamente din bronz şi alamă.
Muzeul Ceasului găzduieşte şi piese create în secolul al XVIII-lea de orologieri germani. Aceştia erau recunoscuţi pentru crearea pendulelor de perete, cu mecanism lucrat manual şi păstrat în cutii sculptate. Aceste sculpturi înfăţişau cel mai adesea flori sau păsări, însă farmecul lor venea din modul în care era anunţată ora exactă: prin ciripitul păsărilor sau cântăreţi din fluier. O altă colecţie impresionantă o reprezintă ceasurile de buzunar, realizate industrial, la firmele europene sau americane ale secolelor XIX şi XX. Primul ceas de buzunar a fost realizat în preajma anului 1500 de către Peter Henlein. În secolele XVII şi XVIII ceasurile de buzunar erau lucrate manual şi aveau mecanism de mers şi de întoarcere. Cadranul era lucrat din metal emailat, iar carcasa de protecţie din argint.
Ceasurile bijuterie sunt cele care atrag atenţia vizitatorilor Muzeului Ceasului prin eleganţa şi măiestria execuţiei. Sunt ceasuri din aur sau argint, cu pietre preţioase şi gravuri, cu emailuri de diferite culori şi motive florale şi geometrice. Aceste bijuterii au aparţinut regilor Carol I şi Carol al II-lea, ţarului Alexandru al II-lea, poetului Vasile Alecsandri sau fiicei lui Mihail Kogălniceanu. Există şi ceasuri ale unor personalităţi precum Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Ion Luca Caragiale, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga.
In colectiile Muzeului Ceasului se afla si ceasuri cu model neobisnuit ca ceasul denumit si “Uzina cu Abur”, creat in anul 1800 la Paris, ceasul frizerului, ceasul morarului, ceasul umbrela, ceasul tablou cu figurine mobile si ceasul stampila. Un alt ceas special este ceasul invizibil denumit asa din datorita cadranului transparent prin care se vede mecanismul si care face ca ora si limbile ceasului sa fie putin mai greu de observat.