Manastirea Prislop este asezata intr-o poiana, inconjurata de un peisaj mirific, Manastirea Prislop se afla la 13 km de Hateg. De aproape sapte secole, ea reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. A fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Parintele Nicodim, ulterior anctificat, considerat astazi drept reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc la inceputul Evului Mediu. El a venit din Tara Romaneasca, unde titorise manastirile Tismana si Vodita. Manastirea Prislop a fost construita in acelasi stil TRICONC ca si ele si este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al manastirii a fost Domnita Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Basarab, refugiata in Transilvania dupa moartea tatalui sau. Se spune ca Domnita Zamfira era foarte bolnava cand a venit la Prislop si s-a vindecat band apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii. Mormantul ei se afla in pronaosul bisericii. Avutul cel mai de pret al manastirii este icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, daruita tot de domnita Zamfira in 1580, cand s-a incheiat reconstruirea bisericii.

Unul din staretii manastirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585 -1605) Mitropolit al Transilvaniei. Manastirea a avut o existenta zbuciumata. A fost incendiata in 1762 din ordinul generalului Bukow, iar calugarii ortodocsi au fost alungati. Aproape doua secole a apartinut Bisericii Romane Unita cu Roma (greco-catolica). A revenit la cultul initial in octombrie 1948. O luna mai tarziu a fost adus la Prislop Parintele Arsenie Boca. Licentiat in teologie si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti, el este considerat al treilea ctitor al manastirii pentru ca, timp de 41 de ani cat a fost staret si, apoi, duhovnic al manastirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o si a pictat-o, dandu-i stralucirea de astazi. Din 1976, Prislopul este manastire de maici Unele maici si eleve isi desavarsesc talentul artistic continuand vechiul mestesug romanesc al pictarii de icoane pe sticla. Scolilor seculare de iconari de la Nicula, Arpas sau Laz li se alatura acum cea de data mai recenta, de la Prislop.

Sfânta Mănăstire Prislop se află la 13 km de oraşul Haţeg şi la 16 km de municipiul Hunedoara.

Este amplasată într-o zonă pitorească, la altitudinea de 580 m, într-o poieniţă străjuită de culmile domoale ale Munţilor Poiana Ruscă (Dl. Prislop 778 m). Prin curtea mănăstirii trece pârâul Silvaş (Slivuţ), afluent de stânga al Streiului, care străbate şi satele aflate mai jos de mănăstire: Silvaşu de Sus (la 3 km) şi Silvaşu de Jos (la 6 km) prin care orice pelerin dornic să ajungă la sfânta mănăstire va trebui să treacă.

Posibilităţi de acces:

Dinspre Hunedoara se merge pe traseul: Hunedoara – Silvaşu de Jos – Silvaşu de Sus – Sf. Mănăstire Prislop. Drumul este asfaltat, trece peste Dealurile Hunedoarei pe interfluviu, oferind o panoramă deosebită.

Dinspre Haţeg se parcurge traseul: Haţeg – Silvaşu de Jos – Silvaşu de Sus – Sf. Mănăstire Prislop. Şi acest drum este asfaltat pâna la poarta mănăstirii.  Pentru cei care nu dispun de un autoturism propriu sau care nu vin în grup organizat cu autocare la mănăstire, accesul este mai dificil, deoarece nu există autobuze de legatură oraşe – mănăstire.